Farmacia naturala de acasa

Deci, este absolut necesar sa le studiem, sa le cunoastem caracteristicile botanice. In unele cazuri, caracteristicile botanice ale unei plante medicinale pot fi asemanatoare cu ale alteia, care nu este o planta medicinala sau, in unele situatii, prezinta un aspect exterior aproape comun cu cel al unei plante toxice. Momentul recoltarii, adica stadiul de vegetatie al plantei sau organului (floare, frunza etc.) ce trebuie recoltat este strans legat de cunoasterea exacta a carei parti a plantei intereseaza din punct de vedere medical si in ce perioada a dezvoltarii ei vegetative contine cea mai mare cantitate de substante (principii) active. Organele subterane - radacinile plantelor perene sau bianuale, precum si bulbii, rizomii, tuberculii le putem recolta primavara devreme, cand apar primele frunze, sau toamna tarziu. Ramurile si mugurii se recolteaza la inceputul primaverii. Frunzele si florile, sau planta intreaga (partile aeriene), se recolteaza primavara, inainte sau in momentul infloririi. Fructele si semintele se vor recolta toamna tarziu, pana la caderea brumei. Dupa recoltare se trece la sortarea plantelor medicinale. Prin aceasta operatiune se indeparteaza plantele atacate de diferite insecte sau ciuperci. Pentru a indeparta eventualele impuritati minerale, cat si organice, organele subteranese pot curata prin trecerea lor sub un jet de apa rece. Uscarea este o operatiune foarte importanta, de care depinde calitatea produsului vegetal. Tocmai de aceea imediat dupa recoltare si sortare, materialul vegetal se va aseza in straturi subtiri, recomandabil pe rame prevazute cu site de tifon, in locuri uscate, bine aerisite, curate, ferite de praf si de alti eventuali daunatori. Uscarea se realizeaza natural (la temperatura mediului ambiant) sau artificial (cu ajutorul caldurii, in etuve speciale). De retinut ca scoarta, lemnul, ramurile se usuca la temperatura obisnuita. Frunzele se usuca la o temperatura mai ridicata: la soare puternic sau in poduri, mai ales in acelea care sunt acoperite cu tabla, sau locuri care se incalzesc repede, asigurand o temperatura de 40—60°C. Florile se usuca la soare, acoperindu-le cu hartie (astfel se pastreaza culoarea si mirosul) sau la temperaturi mai ridicate (40°C). Frunzele si florile sunt corect uscate uscate abia cand, zdrobindu-le intre degete, vor produce un zgomot caracteristic. Fructele, semintele si mugurii solicita o uscare speciala. Temperatura trebuie sa fie intre 40—100°C. Partile din plante care contin uleiuri volatile se usuca separat de alte plante.